Scurt istoric Biserica Greco-Catolică „Sf. Iosif” din Someșeni
Biserica Greco-Catolică din Someșeni are hramul „Sf. Iosif”, tatăl purtător de grijă al Mântuitorului Isus Hristos. Hramul bisericii este același cu hramul parohiei care a fost ales la reînființarea parohiei în anul 1990. Sf. Iosif este patronul Bisericii Catolice, al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj și al Bisericii noastre. Este primul hram sărbătorit după sfințirea Bisericii.
În conscripția din 1733 a marelui ierarh al Bisericii Române Unite cu Roma Ioan Inochentie Micu-Klein, în Someșeni era parohie greco-catolică cu 80 de capi de familie, respectiv circa 400 de suflete păstorite de preoții Popa Macavei și Popa Gavrilă (Popa Gavrilla). Toți locuitorii români din Someșeni erau trecuți la greco-catolicism, încă din jurul anului 1700. Aveau o biserică, dar nu aveau pământ pentru sesia bisericească și cantorală. De menționat că atunci erau în Cluj doar 10 capi de familie greco-catolici (cca 50 de suflete), în Cluj Mănăștur 70 (cca 350 suflete) și în Feleacu 86 capi de familie greco-catolici (cca 460 suflete). Toate aceste parohii aparțineau de Arhidiaconatul de Cluj-Mănăștur.
În timpul conscripției episcopului Petru Pavel Aron, din 1750, Parohia greco-catolică Someșeni aparținea de Arhidiaconatul Turzii și avea 646 de suflete greco-catolice, 1 biserică, 1 preot în funcție, 1 cantor, 1 casă parohială, 1 sesie în intravilan, dar nu avea teren arabil și fânaț. În Cluj-Mănăștur erau, tot atunci, 469 de suflete greco-catolice, în Gheorgheni 128, în Feleacu 799.
La conscripția ordonată de generalul austriac Buccow, din 1762, în Someșeni erau 2 preoți uniți, 2 familii rămase la religia greco-catolică, mai era 1 preot ortodox și 93 de familii revenite la ortodoxie în urma mișcărilor religioase conduse de călugărul ortodox Sofronie de la Cioara. Biserica era acum a neuniților.
La recensământul austriac din 1850, în Someșeni nu sunt înregistrați greco-catolici, doar ortodocși, în număr de 672, precum și credincioși aparținând altor religii. Peste 7 ani, statul austriac efectua un nou recensământ. În Someșeni sunt înregistrați 4 greco-catolici și 653 ortodocși și credincioși aparținând altor religii.
În semantismul de la Blaj din 1865, în Someșeni figurează 31 de greco-catolici și comunitatea acestei religii era filie la Parohia greco-catolică din Cluj.
Primul recensământ de după dualismul din 1867 se efectua în 1869, când în Someșeni, numărul greco-catolicilor crescuse deja la 35, ortodocșii fiind în număr de 709.
Matricole parohiale de stare civilă greco-catolice în Someșeni se păstrează din anul 1878.
Următorul recensământ efectuat de statul ungar este cel din 1880. În Someșeni erau deja 166 de greco-catolici și 561 de ortodocși, și cetățeni de alte religii.
Conform recensământului din anul 1890, în Someșeni erau 246 greco-catolici și 757 ortodocși, 209 reformați, 79 romano catolici, 12 luterani, 10 unitarieni și 16 izraeliți.
La anul 1900, Someşeniul era filie a Parohiei greco-catolice Giurfalău (azi Gheorgheni), protopopiatul Cluj. Numărul enoriașilor greco-catolici din Someșeni crește în acest an, la recensământul oficial de stat fiind înregistrați în total 434, iar ortodocși 764, precum și locuitori de altă religie.
Peste zece ani, la recensământul din 1910 erau în Someșeni 490 greco-catolici și 959 ortodocși iar numărul locuitorilor de alte confesiuni nu depășea pe cel al românilor.
În 1923, s-a înființat deja parohie în Someşfalău, aparținând de districtul Clujului. În total erau 318 greco-catolici. Postul de preot era vacant, probabil datorită faptului că parohia era nou înființată și nu era nici biserică.
O vizitaţie canonică s-a făcut în parohie la 16 octombrie 1932.
În 1931, preot era Gheorghe Caian și parohia avea doar 225 de suflete greco-catolice.
În 1941, în timpul Dictatului de la Viena, Someşeniul era în teritoriul cedat și mulți enoriași s-au refugiat în țara liberă. Erau atunci 35 de elevi greco-catolici, care învățau la Școala confesională reformată din sat. Învățător director era Bakó Béla și învățător Bakó Lajos. La școala de stat era director Löfi Béla. Dintr-o situație înaintată Episcopiei Greco-Catolice de Cluj–Gherla din 1941, aflăm că la acea dată, la rubrica despre starea bisericii s-a notat următoarele: „Biserică proprie nu avem, facem serviciu divin în Biserica romano-catolică din loc, plătind chirie anuală de 1500 lei ori 50 pengö”. Preot era Gheorghe Căian. Parohia avea casă parohială din cărămidă și edificii economice „în stare mijlocie, din lemn și piatră”. Cantor era Pintilie Todor, curator Simion Căpușan. Sesia parohială și bisericească consta din 26 iugăre și ½, obținută din reforma agrară. Sesia cantorală avea 3 iugăre și ½, obținute prin reforma agrară și 2 iugăre și ½ ca sesie veche. Ortodocși erau 1600 (recensământul oficial consemnează 1260), greco-catolici 276 (recensământul oficial înscrie 370), romano-catolici 185, calvini 680, luterani 9, unitarieni 12, pocăiți 27, evrei 9, baptiști și adventiști 21.
Nici în anul 1946 Parohia greco-catolică Someșeni nu avea biserică. Filia Someșeni avea atunci 1 clopot și 2 odăjdii preoțești, precum și casa parohială din 3 camere, construită în anul 1912 și renovată în anul 1925, pe strada Regele Mihaiu nr. 26 (în 1946). Filia mai avea 1 grajd în stare bună și o sesie bisericească constând dintr-un fânaț de 10 iugăre. Sesia parohială consta din 24 iugăre teren arabil, obținut prin reforma agrară, și 2 iugăre fânaț și 1 iugăr pășune. Sesia cantorală consta din 6 iugăre arabil, teren stăpânit din vechime.
În 1946 erau 43 de elevi greco-catolici, preot era Ioan Cordoș. Prim curator era Simion Căpușan, curatori erau: Nicolae Uifălean, Ioan Petraș, Nicolae Tomai, Alexandru Baloş, Ioan Bogdan, Ștefan Mateşan și Ștefan Cucu. Crâsnic și clopotar era Ioan Chișu.
După căderea regimului comunist în 13 martie 1990, un grup de enoriași din Someșeni a cerut Episcopiei și autorităților locale reînființarea parohiei. În anii 1990-1991, Sfintele Liturghii s-au desfășurat într-o capelă oferită de credincioși, parohia fiind păstorită de către pr. Ieromonah Dâncuş Sabin, care în condiții vitrege s-a îngrijit de sufletele enoriașilor. Între 1991-1994 parohia a fost păstorită de pr. Morar Victor. În această perioadă, pe lângă o altă capelă improvizată, s-a aprobat folosirea pentru celebrările liturgice a bisericii romano-catolice din „Sfânta Elisabeta” din Someșeni. Din 1994, parohia a fost preluată de către pr. Ioan Andreica care a păstorit cu multă dăruire comunitatea, până în anul 2008. În această perioadă s-a cumpărat casa parohială și terenul pentru noua biserică.
În anul 2008 în parohie a fost numit părintele Cristian Goia, care s-a preocupat pentru zidirea noului lăcaș de cult. Piatra de temelie a fost pusă la data de 16 august 2009, iar lucrările de construcție au început la data de 17 august 2009. În 4 octombrie 2009 au fost sfințite clopotele, iar la sfârșitul lunii septembrie 2010 s-au finalizat lucrările de construcție. Duminică 3 octombrie 2010, Preasfințitul Florentin Crihălmeanu împreună cu un sobor de 50 de preoți a sfințit Biserica din Someșeni în prezența a aproximativ 1500 de credincioși.
Înainte de perioada comunismului enoriașii din Someșeni nu au avut un lăcaș propriu de cult și de aceea liturghiile se celebrau tot în Biserica Romano-Catolică din Someșeni. Cardinalul Iuliu Hossu, într-o corespondență din februarie 1946 cu ordinariatul Romano-Catolic de Alba-Iulia își exprima dorința construirii unui lăcaș de cult pentru enoriașii din Someșeni „suntem hotărâți să ridicăm o bisericuță pentru credincioșii noștri cu orice jertfă îndată ce împrejurările ne vor permite”. Împrejurările și vitregiile vremii nu au permis ca această dorință să se realizeze atunci, ci doar acum la mai bine de 60 de ani acest vis a Cardinalului Iuliu Hossu s-a împlinit și credincioșii din Someșeni au biserica lor proprie unde pot să aducă laudă lui Dumnezeu.